Panorama sectorului Ciocana

Istoria unei localităţi începe odată cu atestarea denumirii sau cu Hramul Bisericii acestei localităţi. Astfel, denumirea Chişinău apare atestată ca hotar în anul 1436, de către Voievozii Moldovei Ilie şi Ştefan, într-un hrisov dat logofătului Vancea.

Oraşului de azi i se zicea pe vremuri “tîrgul Chişinăului”, căci avea un tîrg frumos în care îşi desfăceau marfa comercianţi pricepuţi din împrejurimi. În 1860 oraşul  mai avea cîteva periferii : Buiucani, Schinoasa, Malina Mică, Valea Crucii, Grădina Franceză, Tăbăcăria, Visterniceni, Rusca, Măluşceni, Sf. Vineri etc.

Din cele cinci sectoare teritorial-administrative ale Chişinăului, Ciocana este situat în partea de est a oraşului. Denumirea sectorului vine de la numele fostului sat Ciocana Nouă, inclus în hotarele Chişinăului abia în 1959. Pînă atunci localitatea fusese subordonată Primăriei din satul Visterniceni şi era cunoscută ca un cătun pe moşia Ciocanei încă din 1910.

Toponimicul moşiei Ciocana, iar mai  târziu şi a satului Ciocana, se trage de la numele moşierului latifundiar moldovean Ciocan sau Ciocanu, care se presupune că ar fi trăit la hotarul secolelor XVI-XVII. 
Faptul este demonstrat indirect şi de denumirea dealului Ciocan, situat pe teritoriul moşiei, împreună cu alte înălţimi, cum ar fi Brăileanu şi Jidauca.

Înscrierile istorice ne mărturisesc că în trecut moşia Ciocani, pe a cărei teritoriu au apărut ulterior satele  Ciocana Veche şi Ciocana Nouă, a aparţinut diferitor răzeşi şi moşieri. La est, satul Ciocana Nouă se învecina cu Ciocana Veche, care în ianuarie 1971 se contopeşte cu satul Coloniţa. În anul 1800, moşia Ciocana aparţinea protopopului Străvărache. Documentele atestează că moşia Ciocana se întindea pe o distanţă de circa 10 km, iar la apus se învecina cu malul stîng al rîuleţului Bîcu. În unul din hrisoavele domnitorilor moldoveni, datat cu 23 noiembrie 1757, se afirmă că moşierul Darie Băluţel din satul Hîrtop,  mărturiseşte că stăpîneşte moşia Ciocana  şi că aceasta ar fi fost stăpînită şi de părinţii săi.

Sectorul Ciocana a fost întemeiat ca unitate administrativ-teritorială la 15 august 1985. Numărul locuitorilor, conform datelor oficiale era de 10,5 mii, iar în instituţiile preşcolare erau 4500 copii. În sector erau  6 şcoli şi 16 instituţii preşcolare, 32 de case departamentale şi 35 de cămine, 5 case  aparţineau Secţiilor de Exploatare a Locuinţelor. În anul 1986, în sector se construiau zilnic, în medie, 6 apartamente.

Astăzi, sectorul Ciocana, avînd o suprafaţa de 148 km2 cuprinde o parte din teritoriul urban al municipiului (27,8 km2) şi şase unităţi administrativ-teritoriale autonome: or. Vadul lui Vodă (s. Văduleni), comunele   Bubuieci (s. Humuleşti şi Bâc), Cruzeşti (s. Cioroborta), Tohatin (s. Buneţ, Cheltuitor), satul Budeşti şi satul Coloniţa şi are o populaţie de aproximativ 152 mii locuitori.